Proiecte finalizate

Lucrarea doamnei Fabre-Magnan are ca prim obiectiv tocmai (re)integrarea necesară a libertății și interdicției. Analiza libertății pe care o face autoarea este greu de plasat în cadrul clasificării filosofiilor despre libertate.

În ultimă instanță, problema „limitelor creșterii economice” nu poate fi rezumată la resurse și demografie. Miza dezbaterii, așa cum arată articolul, este centrată în jurul sistemelor social-ecologice și al rezilienței lor.

Firul roșu ce leagă aceste texte este perspectiva asumat inspirată de doctrina socială a Bisericii Catolice, adaptată cu mult tact instituțional și subtilitate filozofică unor probleme contemporane presante.

Autorul prezintă dintr-o perspectivă strict cronologică mutațiile care au avut loc în gândirea umană din Antichitate până în epoca modernă și care au modelat gândirea juridică până la Hobbes.

Titlul acestui volum, ales de Georges Brazzola, reproduce titlul unui capitol din cursul ținut la Princeton, în care Maritain susținea că anticii numeau legea naturală „lege nescrisă” și „această denumire i se potrivește cel mai bine”.

Concepută, inițial, în scopuri didactice, spre a facilita studenților înțelegerea noțiunilor cu care autorul își începe cursul de Drept penal. Partea specială, lucrarea ajunge să fie o adevărată operă literară, un eseu despre trecutul și, mai ales, viitorul normei penale de incriminare.

Cartea privește extraordinara extindere politică și geografică a constituționalismului contemporan, reflectând fidel opțiunile intelectuale comune celor doi autori, care lămuresc realități și teorii constituționale adesea trecute sub tăcere.

Se spune că Europa trece printr-o criză politică. După părerea mea, criza noastră nu e atât de natură politică, cât de natură conceptuală. Europa a trimis la plimbare însăşi ideea de limită, de zid despărţitor, de restricţie protectoare. Or, fără limite, nu mai poţi defini nici măcar o noţiune, ca să nu mai vorbim de proiecte concrete.

Această lucrare își propune, pe de-o parte, să arate apartenența lui Hobbes la curentul pozitivist și, pornind de aici, să identifice anumite incoerențe ce derivă din paradigma politică pozitivistă, regăsite în sistemul său filosofic.

Această antologie explorează, printre altele, modul în care se intercondiționează drepturile individuale și împlinirea umană. Se arată că drepturile individuale sunt esențiale pentru a conserva posibilitatea ca fiecare individ să se împlinească, trăind printre ceilalți oameni, fiind cele care furnizează contextul social și politic în care indivizii aplică virtuțile necesare pentru a ajunge la idealul împlinirii umane.