Evenimente

Se spune că Europa trece printr-o criză politică. După părerea mea, criza noastră nu e atât de natură politică, cât de natură conceptuală. Europa a trimis la plimbare însăşi ideea de limită, de zid despărţitor, de restricţie protectoare. Or, fără limite, nu mai poţi defini nici măcar o noţiune, ca să nu mai vorbim de proiecte concrete.

Subiectul identității personale, prin vastele sale implicații și ramificații filosofice, teologice sau științifice, merge cu mult dincolo de preocupările mai limitate ale filosofiei academic-universitare. Toți oameni pot fi, cel puțin din când în când, interesați de sensul propriei vieți sau dacă eul lor continuă să existe și să supraviețuiască morții corpului lor fizic.

Ne-am propus să aducem câteva reflecții legate de o temă relativ nouă, cea a relației dintre noțiunile de „gen” și „sex”. Mai multe state au introdus un al treilea sex, distinct de cel masculin și feminin, care se înscrie în actul de stare civilă, în rubrica dedicată apartenenței sexuale. Prin urmare, în aceste state „repartizarea sexuală” nu exprimă o simplă chestiune de fapt, ci una de drept.

Prezentarea de faţă a avut ca obiectiv, pe de o parte, contextualizarea europeană a paşoptismului şi, pe de altă parte, identificarea marilor teme care sunt puse în circulaţie atunci, de la regim politic la construcţia identităţii naţionale.

Există în Studiile morții probleme tehnice (de exemplu, stabilirea decesului) care au suferit modificări spectaculoase în ultimele decenii, cu consecințe culturale, normative, spirituale, existențiale dintre cele mai însemnate. Același lucru se poate spune și despre modelele de analiză ale doliului sau despre legislațiile privind eutanasiera și sinuciderea asistată.

În cadrul acestei prezentări, s-au vizat mai multe domenii care au cunoscut influenţe/interpretări creştine: viziunea imperială romană (de la Constantin cel Mare până la Iustinian cel Mare), legea naturală, conceptul de libertate şi practica eliberării sclavilor, statutul femeii.

Deşi contemporani, cei doi filosofi ai dreptului care au marcat secolul XX prin poziţiile lor faţă de relativismul moral şi faţă de dreptul pozitiv aflat în slujba puterii politice, Hans Kelsen şi Gustav Radbruch, nu s-au confruntat niciodată în mod direct. Cei doi autori, primul un pozitivist declarat absolut, al doilea un pretins iusnaturalist convertit, sunt autorii unor teze care conferă sau dimpotrivă lipsesc de legitimitate statul totalitar.

A fost prezentată pe larg concepția tomistă asupra dreptului natural. Sfântul Toma d’Aquino a subliniat că legile civile nu trebuie privite ca simple deducții ale dreptului natural, ci trebuie încadrate într-un anume context social și istoric.