Prezentarea reflecțiilor despre drept ale Hannei Arendt, nesistematizate și distribuite în mai multe opere, a fost concentrată pe câteva aspecte ce ar putea fi relevante astăzi. În primul rând, a fost prezentată ideea că dreptul poate asigura o structură politicii, remediul pentru impredictibilitatea acesteia fiind facultatea de a face și ține promisiuni (pacta sunt servanda), relațiile contractuale distingându-se astfel ca alternativă la relațiile de dominație. Pentru a determina rolul dreptului în spațiul public, Hannah Arendt discută cele două modele care nu sunt construite pe ideea de dominație, cel grec în care legea (nomos) este limita care articulează sfera politicii prin stabilirea frontierelor spațiului public și cel roman în care legea (lex) permite stabilirea de relații între oameni. Folosind simultan dreptul ca frontieră și relație, Hannah Arendt respinge dreptul ca legitimare a dominației și astfel a violenței.
De asemenea, au fost prezentate analiza de către Hannah Arendt a limitelor reglementării și a rolului instanțelor constituționale în susținerea autorității legii, a dreptului de a avea drepturi ca drept inerent al omului, plasat în afara dreptului pozitiv, și a dificultăților stabilirii răspunderii penale în ipoteza unor infracțiuni nereglementate.
În fine, alături de discutarea relevanței acestor idei despre drept în contextul actual, a fost făcută o comparație între viziunile diferite asupra libertății la Hannah Arendt și Isaiah Berlin.
Simona Gherghina este prorector și profesor la Facultatea de Drept a Universității din București, unde predă Drept financiar public, Uniunea Economică și Monetară, Contracte de concesiune și Parteneriat public-privat. Este director al programului de master Achiziții publice, Concesiuni și Parteneriat public-privat al aceleiași facultăți.
Prezentarea a avut loc online.
