Societatea de masă și cultura ei cuprinde o analiză critică a impactului mass-media anilor ‘60 asupra artei și spiritualității. Este epoca în care, emergente, mijloacele analogice de difuzare în masă încep să se extindă vertiginos asupra unor domenii cu care întrețin – în viziunea lui Gilson – raporturi cel puțin problematice: artele plastice, muzica, literatura, respectiv ceremonia religioasă. Ideea centrală a acestei de altfel restrânse și accesibile lucrări (la origine, o serie de conferințe) este că multiplicarea la scară industrială a obiectelor artistice afectează și, în esență, alterează experiența receptării. Pentru autor, a asculta la pick-up Simfonia a IX-a de Beethoven are ceva din insipiditatea simulacrului. Pentru cititorul din prezent, în schimb, care printr-un simplu click accesează un patrimoniu străvechi, poziția lui Gilson poate stârni un zâmbet ironic sau cel mult compătimitor. Și totuși, astăzi, când vieții i se atașează o dimensiune digitală din ce în ce mai pronunțată, cartea filozofului francez invită la regândirea efectelor pe termen lung ale fuziunii omului cu tehnologia. Mai mult, când expresii precum „realitate virtuală” sau „inteligență artificială” s-au încetățenit de mult în vocabularul curent și, prin urmare, când experiențe majore precum cele estetice și religioase își mută setting-ul, reflecția asupra implicațiilor psihologice și spirituale care decurg din această transformare devine stringentă. Iar Societatea de masă și cultura ei, o lectură neașteptat de actuală.
Categorii: Proiecte finalizate
