Lucrarea încearcă să contureze o alternativă la orientările utilitaristă și kantiană dominante astăzi în etica aplicată. Începând cu secolul XX, filozofia pare să redescopere sensul său originar, socratic, de a răspunde întrebării „Cum trebuie să trăim?”, o preocupare pentru întrebările practice luând locul celei pentru probleme speculativo-lingvistice. Fiindcă aceste probleme existențiale sunt, însă, adresate într-un context foarte diferit de cele antic și medieval, anume societatea contemporană fundamental pluralistă, filozofia practică tinde de cele mai multe ori să abandoneze fundamentele sale principiale, suspectate acum de varii forme de monism. Miza lucrării este aceea de a demonstra că o reinterpretare a tradiției medievale cazuistice pe un fundal al eticii virtuților, așa cum era înțeleasă de Aristotel și Sf. Toma din Aquino, constituie un mecanism sofisticat de raționare cu privire la situațiile de dilemă morală compatibil cu pluralismul, dar care evită în același timp relativismul.
Categorii: Proiecte finalizate
