Bursieri

2022-2023

Ștefan Capmare este masterand al Facultății de Filosofie din București, în cadrul programului Cognitive Sciences. Este licențiat în Litere, cu o teză despre reconfigurarea modelelor onto-epistemologice la Eminescu. În timpul liceului a fost olimpic internațional la Filosofie și la OIL (Olimpiada Internațională de Lectură). A fost bursier al Școlii de Limbi Clasice și Orientale „Dan Slușanschi”, secția de greacă veche. Dincolo de activitatea filologică, printre preocupările lui esențiale se enumeră idealismul german, filosofia clasică, ontologia culturii, estetica și epistemologia. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă lucrează la traducerea cărții O critică a noii teorii a dreptului natural.

 

Iuliana-Diana Petrescu urmează programul de masterat Cognitive Sciences din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, specializarea Literatură universală și comparată și Limba și literatura engleză cu o lucrare ce studiază filosofia timpului în poezia lui T.S. Eliot prin influențele lui Augustin și Bergson. A fost Civitas Dei Fellow la Thomistic Institute, Dominican House of Studies, Britannia Fellow la Common Sense Society și Fellow al Acton Institute. Este interesată de filozofia și teologia istoriei, filozofia matematicii, în particular cu privire la teoria mulțimilor și a numerelor, și filozofie politică. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă lucrează la traducerea cărții Originile democrației totalitare de istoricul Jacob Leit Talmon.

 

Iulian-Alfred Husac este licențiat al Facultății de Drept a Universității ,,Alexandru Ioan-Cuza” din Iași, cu o teză de licență în dreptul internațional public în care analizează, printre altele, influența teoriei dreptului natural în dezvoltarea dreptului internațional. În perioada facultății a fost membru în diferite asociații cu profil liberal și libertarian. În prezent este bursier al Fundației Konrad Adenauer România. Printre interesele sale se numără teoria dreptului, dreptul internațional și teoria relațiilor internaționale. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă a tradus eseurile Idealul clasic al domniei legii și Gândire evoluționistă de secol XVIII și relevanța sa în epoca legislației semnate de profesorul de drept public Suri Ratnapala.

 

 

Bursieri

2021-2022

 

 

Victoria Maria Deliu a absolvit programul de licență al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, cu o lucrare în care a argumentat în favoarea posibilității akrasiei atât din perspectiva filozofiei morale aristotelice, cât și din mai multe perspective ale filozofiei acțiunii de secol XX. Din toamnă va urma programul de master Philosophy, Politics and Economics al Facultății de Filosofie, Universitatea din București. Este editor pentru platforma publicistică Syntopic, bursieră a Fundației Konrad Adenauer România și, pentru a doua oară, Don Lavoie Fellow la Mercatus Center, George Mason University. Este interesată de problema răului și de modul în care omul de astăzi înțelege și reacționează la rău. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă, a tradus, alături de Andrei Poganu, următoarele lucrări: o antologie de eseuri semnate de teologul german protestant Wolfhart Pannenberg, Creștinismul într-o lume secularizată. Eseuri, și o antologie de eseuri semnate de filozoful american al dreptului Lon L. Fuller, Principiile unei bune guvernări. O selecție de eseuri.

 

Elena-Cristina Enoiu urmează un master în Drept privat la Facultatea de Drept a Universității București. Face parte din redacția Syntopic, unde publică articole publicistice și traduceri. Interesele de cercetare cuprind dreptul civil, dreptul constituțional, filozofia dreptului, dreptul internațional, literatura, teologia, cinematografia, istoria artei. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă a tradus, alături de Teodora Nichita, eseul Individualismul etic, dreptul natural și primatul drepturilor naturale semnat de filozofii americani Douglas Den Uyl și Douglas Rasmussen și eseul Drepturile individuale și înflorirea umană semnat de Douglas Rasmussen.

 

Tudor-Alexandru Jinga a absolvit secția de Filosofie a Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, cu o lucrare intitulată Analiza conceptului de lege la Thomas Hobbes din perspectiva definiționalismului și a filosofiei clasice tomiste. În prezent este fellow al Heritage Academy, din cadrul Fundației Americane Heritage, membru de redacție al platformei culturale Syntopic și membru al Asociațiilor Culturale Thesis și Studiul. În perioada facultății, Tudor a colaborat cu revista studențească internațională STANCE: An Internațional Undergraduate Philosophy Journal și a participat la o serie de conferințe naționale studențești. Interesele sale cuprind filosofia politică, etica, istoria ideilor, teologia și arta. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă a lucrat la teza sa de licență.

 

 

Teodora Nichita este editor al platformei Syntopic și urmează un doctorat în cadrul Facultății de Drept a Universității din București, cu o teză în care analizează fundamentele morale ale conceptelor juridice de vină, responsabilitate și pedeapsă. A absolvit masterul Philosophy, Politics and Economics al Facultății de Filosofie, Universitatea din București. În cadrul licenței, a studiat Politics and Eastern European Studies la University College London. Este Adam Smith Fellow la Mercatus Center, George Mason University. În 2022, a fost Civitas Dei Fellow la Dominican House of Studies și Don Lavoie Fellow la Mercatus Center, George Mason University. Preocuparea recurentă în cercetarea ei vizează modul în care putem construi o relație coerentă între teorie și practică. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă a lucrat la teza sa de dizertație și a tradus, alături de Elena Cristina Enoiu, eseul Individualismul etic, dreptul natural și primatul drepturilor naturale semnat de filozofii americani Douglas Den Uyl și Douglas Rasmussen și eseul Drepturile individuale și înflorirea umană semnat de Douglas Rasmussen.

 

Andrei Poganu este în pragul finalizării studiilor de licență în cadrul Universității de Vest din Timișoara, specializarea Filosofie, cu o lucrare care analizează relația dintre fapte și valori la nivel metaetic și ontologic. Este bursier al Fundației Konrad Adenauer România. A fost Don Lavoie Fellow la Mercatus Center, George Mason University. Este interesat de problemele acțiunii și deciziei umane, iar în ultima perioadă, de condițiile de posibilitate și de relevanța consensului în epistemologie, teoria valorii și filosofia politică. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă a tradus, alături de Victoria Maria Deliu, următoarele lucrări: o antologie de eseuri semnate de teologul german protestant Wolfhart Pannenberg, Creștinismul într-o lume secularizată. Eseuri, și o antologie de eseuri semnate de filozoful american al dreptului Lon L. Fuller, Principiile unei bune guvernări. O selecție de eseuri.

 

Ana-Maria Vieru este studentă în anul al doilea la masteratul de Studii Literare din cadrul Facultății de Litere a Universității din București. Principalele sale interese de cercetare sunt istoria ideilor și literatura comparată. În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă lucrează la traducerea cărții Societatea de masă și cultura ei de filozoful francez Étienne Gilson.

 

 

 

Colaboratori

 

Adela Toplean a studiat la Universitatea din București, Sorbona (Paris V) și Universitatea din Lund, a fost bursieră a Institutului Suedez și a Colegiului Noua Europă și Research Fellow la Universitatea Berkeley (California). Este membru al Association for the Study of Death and Society. Din 2011 este lector universitar la Facultatea de Litere a Universității din București. Domeniile sale de interes includ bioetica și filozofia morală, cercetând atitudinile contemporane în fața morții. A publicat numeroase studii de sociologia morții în Marea Britanie, Suedia și Germania. Este autoarea cărților Pragul și neantul. Încercări de circumscriere a morții (2006) și Moartea modernă, între poetică și tanatologie. Repere suedeze, accente românești (2016). În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă lucrează la proiectul de cercetare Cele șapte vieți ale morții – Îndreptar de dezordine morală și de supraviețuire psiho-socială.

 

 

Andrei Vieru este eseist și face cercetări în domenii ale matematicii (teoria sistemelor dinamice, combinatorică şi teoria numerelor), precum și în logica modală și în filozofie politică (construcția tipologiilor politice și implicațiile lor normative). El este însă cunoscut public mai ales ca pianist. A urmat studii de pian la Conservatorul din Bucureşti, ca elev al lui Dan Grigore, şi cursuri de interpretare cu Carlo Zecchi, Lev Naumov şi Philip Herschkowitz. Din 1988 s-a stabilit la Paris, a înregistrat pentru prestigioase case de discuri Bach (Variaţiunile Goldberg, Arta Fugii, Clavecinul bine temperat), dar şi Beethoven (Variaţiunile Diabelli) sau Mussorgski (suita Tablouri dintr-o expoziţie). A publicat în reviste din Franţa: NRF, Magazine Littéraire, Cahiers de l’Herne, dar şi din România: Idei în dialog, Dilema veche, Observator cultural. În 2007 debutează la editura Seuil cu volumul Le gai Ecclésiaste. În 2013 publică la editura Grasset volumul Éloge de la vanité, pentru care primeşte în anul următor premiul Casanova (atribuit autorilor europeni care scriu direct în franceză). În cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă a finalizat cartea Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate.

 

Imagine antet: Frederick Goodall – „Market People of Brittany in a Boat” (1842); Sursa: Art UK