Toate aceste abordări (drept, filosofie, politologie, economie, sociologie, istorie) sunt unite în tradiția dreptului natural prin unghiul de abordare normativ. Preocuparea legată de norme (nu numai ca simple comenzi sau porunci juridice, ci mai ales ca modele de conduită, nu numai ca reguli legale ci, mai ales, ca reguli juste), de corespondența lor cu valorile sociale și, mai ales, de forța și de logica lor prescriptivă (sau modelatoare) rămâne fundamentală. Analiza normelor, a forței lor moral-constrângătoare, a legitimității morale și legale a acestei forțe, precum și cercetarea impactului acestora asupra raporturilor juridice, inclusiv asupra prerogativelor juridice individuale (libertăți, drepturi subiective, puteri, privilegii etc.), constituie una dintre temele foarte importante ce trebuie asumate în demersul ius naturalist.